Ieri, la troaca plină de lături “Abces dinrect”, am fost pus la zidul infamiei, pentru că am avut tupeul să le atrag nesimţiţilor atenţia că m-au înregistrat într-o convorbire telefonică fără să-mi ceară permisiunea. Înregistrarea convorbirilor telefonice, fără ca persoana să fie înştiinţată, constituie infracţiune, domnu’ Ionescu.

Ce e mai grav e felul în care oamenii antenelor ataca un om: se adună în grupuri compacte şi încep a muşca separat şi repetat, împroşcând cu venin şi asteptand ca victima sa cedeze. Astfel, am aflat din gura plină de bale a domnului Ciutacu cum că sunt atras fizic de el. Tare de tot asta, nici Oana Zavoranu nu a mers atât de departe. Măi Victore, la cum arăţi, şi un şobolan e mai atractiv decât tine, crede-mă!

În plus, o şleahtă uniformă de “ziaristi” ahtiaţi de aparitii tv au (acord prin apropiere) început să îmi explice ba cât de tare e Mişu şi cât de prost sunt eu, ba cum socrul meu are dosar la DNA (asta de unde dracu’ aţi mai scos-o, cioflingarilor?!) şi alte abjectii pe care n-are rost să le dezbat acum.

Dar să facem o mică analiză a celor care mă terfelesc, crezând că or să-mi închidă gura, deşi slabe speranţe, că există în lumea asta ceva mai rău decât oamenii răi, indiferenţa oamenilor buni. Eu m-am hotarat să nu mai întorc privirea şi să trec mai departe, ci să le mai scuip câte o replică.

Mădălin Ionescu – pseudorealizator tv, mutat de la Naţional tv la Antena, după ce şi-a umplut traista cu branză de la Jjiji, că de câte ori l-a chemat pe oier la el în emisiune s-a plictisit şi portarul carbogazos, d’apăi audienţa. La antenă, domnul Ionescu a avut nişte realizări personale emoţionante: a spânzurat un copil cu capul în jos, să-i iasă şarpele din stomac, şi l-a descoperit pe Fernando de la Caransebes, cu care a făcut niste emisiuni aranjate de toată jena, până l-a dat de gol sărmanul handicapat, care ar avea nevoie de tratament, nu de apariţii televizate!

Să-ţi fie ruşine, domnu’ Mădălin, pentru că ţi-ai părăsit orice urmaăde profesionalism doar pentru a deveni un fel de Jerry Springer ratat al României. Am o veste proastă pentru tine: olandezii ăia angajaţi de stăpâna ta să refaca imaginea jalnică a Antenelor te-au luat în colimator, cu tot cu emisiune. Pentru că astfel de audienţă, obţinută cu mijloace josnice, se întoarce întotdeauna împotriva televiziunii ce o difuzează. Ca să nu mai vorbim că pe tronsonul tău orar bate Măruţă la tine de-ţi merg fulgii, halal performanţă!

Pe lângă Mădălin, există o şleahtă de hiene angajate la fel de fel de ziare, care apar să ne explice cult câte kile de acid hialuronic are Simona Senzual în bot sau de ce Eva Kent are tarifele ridicate. O astfel de paţachină îmi spunea mie cum e treaba cu pamfletul. Ai nu zău, mă ciumăfaie, chiar crezi că ai competenţe în meseria asta? Eu cred că înainte mai trebuie să aprofundezi mişcarea de suflare a mucişorilor şi după aceea mai vorbim.

Altă răgălie de la ziar, domnul Bichir, nu ratează nici un moment să mă muşte de popou. Pseudomisticul interesat de probeme prozaice la emisiunile televizate m-a terfelit aruncându-mi cuvinte pline de venin, pe care le-a rostogolit prin barba-i slinoasă, pe care şi-o etalează atotcunoscător şi superior la fiecare invitaţie televizată. Dă-i inainte, mă Frankenstein, că nu mă sperii.

Şi la final, să ne ocupăm puţin de domnul Ciutacu. La început conţopist pe la privatizare, deci un om al sistemului. Cu sacoşele umplute, a plecat în media să înjure sistemul. După ce l-a încercat pe la Jurnalul Naţional, varanul de Voiculescu l-a mirosit că e cadru de nădejde, şi l-a angajat să înjure la Băsescu. Lucru pe care l-a făcut cu o abnegaţie de admirat. Bălosul căruia îi curg secreţiile din felancă are mai nou pata pusă pe mine, şi explică el, cult, cât de prost sunt eu şi cât de buni sunt ei. Noroc că nu se uită nimeni în gura voastră urât mirositore, mă, că la cât vă credeţi de importanţi mai aveţi puţin şi plesniţi.

Vă anunţ că sunt o piatră tare greu de spart şi am încă mijloacele de a lupta cu voi, chiar dacă mă umplu de noroi. Ştiţi de ce? Pentru că de scursurile astea nu se ia nimeni, oameni buni. Tuturor le e frică de gura lor şi de lăturile cu care te împroaşcă dacă ai curajul să spui ceva legat de troaca în care se scaldă! Da’ chiar nimeni să nu vă spună nimic? Lasă că vă mai ciupesc eu, să nu vă plictisiţi cu Fernando, Nikita sau Băsescu, personajele voastre preferate.

later edit: şi, nene Ciutacule, printre balele pe care le expectorezi, poate găseşti nişte virgule, că aş avea nevoie. De la lipsa unor virgule într-un text şi până la agramat e cale lungă, moncher!

later later edit: